Centrul universului

Cum e sa fii acolo? De fapt intrebarea corecta e “cum e sa crezi ca esti acolo?”.

Ma uit in jur si nu mai pot de atatea centre ale universului; persoane care nu fac nici un compromis, pentru ca ele sunt “in centru”. Persoane pentru care nu exista compromis, dar totusi cauta in trecut ceea ce le lipseste si in nici un caz nu in prezent sau in viitor.

Incerc sa generalizez, sa nu ma duc spre particular; vad tot felul de printi si printese, pentru care cei din jur trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru ca lor sa le fie asa cum trebuie. Ei, vestea proasta e ca in viata reala nu se intampla asa; printii si printesele sunt din povesti si din cartile colorate.

Mai este si categoria persoanelor de neatins si care nu se inseala… daca la un moment dat, intr-o situatie sau alta, au vazut sau aflat ceva, stiu exact care e situatia si adevarul si nu se vor deda la acte ce nu sunt demne de categoria lor. Nu vor intreba, nu vor recunoaste, ci vor actiona. Ei… tovarasi si tovarase, pot paria ca aveti prea multe degete pentru a va numara persoanele din jur (si nu ma refer aici la acelea de mers la o bila, o bere sau disco).

Mai aveam niste prostii prin cap. Dar cum e ora 3, maine am examen si inca nu am citit un rand… noapte buna copii…

P.S.: imi voi aminti intr-o buna zi ce am vrut sa scriu de fapt in acest post si voi lua masurile necesare.