Am citit azi undeva că cică nu mai poți fi folosit atunci când nu mai ești folositor și m-a făcut să mă întreb de ce cineva ar trebui să se simtă folosit.
În principiu, cu toții avem liber arbitru. Știm dacă dorim să facem ceva sau nu. Știm dacă dorim sau nu. Știm dacă suntem constrânși sau nu.
Probabil că se referă la persoanele care fac anumite lucruri ca pe o datorie, fără plăcere, caz în care bineînțeles că se adună frustrări. Și clar că te simți folosit.
Din punctul meu de vedere, nimeni nu ar trebui să se simtă folosit. Nimeni nu ar trebui să facă ceea ce nu simte. Tot timpul se poate discuta și explica.
Și nu, nu e egoism sau egocentrism. Am citit inclusiv în carte de rugăciuni ceva de genul „nu fă nimic ce ar face rău sufletului tău”. Mai târziu psihologii au spus că dacă nu ești tu ok cu tine nu poți fi cu ceilalți.
Când vrei să faci un lucru, fă-l; dacă simți că e un compromis prea mare, nu-l fă, ca apoi să simți că ai fost folosit.
Fă totul cu inima deschisă și nimic din obligație!
Când deschizi ochii dimineața, uită-te în jur. Peste tot. Pe geam, în dormitor, la baie, când îți faci cafeaua, în bucătărie, în sufragerie, la cuier, în mașină, peste tot! Bucură-te că tot ce e acolo e pentru tine. Toate au fost făcute de cineva care s-a bucurat să le facă și care probabil că nu ți-a spus niciodată că a fost folosit. Ce zici?
Fii alături de cineva cu toată inima și înțelege-l când e la necaz, dacă poți și simți. Dacă nu simți că îi poți fi alături lasă-l baltă și spune-i că nu ai decât ură și venin pentru el/ea.
Probabil că a fi folosit e atunci când unul dă și e lângă tine când ceva nu e bine și celălalt îți explică exact de ce nu e lângă tine (de obicei e vina ta), te ignoră și te blochează din viața lui. Când unul are grijă să nu lipsească nimic și nu cere decât înțelegere, pe care celălalt nu o poate oferi atunci când ar fi nevoie cel mai mult. Când unul renunță la aproape tot pentru ca celuilalt să îi fie bine și când vine momentul, celălalt renunță la cel ce i-a fost lângă necondiționat.
Când unul nu are nevoie decât de o vorbă bună, de un pansament pentru suflet și în schimb este lăsat deoparte în detrimentul altora, ignorat și aruncat undeva în neant.
În toate cazurile de mai sus, persoana a doua e cea folosită.
Cred că poți citi și articolul cu Trashman.
Clar, un om trist și cu multe pe capul lui se poate simți folosit sau și-ar putea dori o vorbă bună, pentru a merge mai departe. It’s your choice: simte-te folosit sau oferă o vorbă bună persoanelor care contează!
Ești gata să vorbești în primul rând cu tine și să te întrebi de ce te simți folosit? Povestea spune că tot timpul e în tine, nu în celălalt.
Când te mai simți folosit ia o hârtie și scrie pe 2 coloane tot ce s-a făcut pentru tine în timp și ce ai făcut pentru alții. Din inimă. Atâta timp cât lași sentimentele de ură să se adâncească, te vei duce mai departe și vei trage și pe cei ce probabil că ar avea nevoie să fii tu sus.
Poate că e rândul tău să fii sus și să întinzi o mână și să lămurești după cine e folosit și de ce.
O poți face? Eventual înainte de a fi prea târziu.
