O știi pe aia cu 6 februarie? Perfect, nici eu. Și totuși ești câteodată căzut din copac.
Azi vreau să vă explic teoria învârtitului.
E simplu, începi prin a te învârti. În funcție de viteză și de experiență apare amețeala. Poate că are ceva a face și cu urechea internă, dar ideea de bază e că apare amețeala. Chiar dacă te învârți mai încet, amețeala tot e acolo. Apoi și puține steluțe, dacă te oprești. Poate și ceva ceață în fața ochilor. Și totuși e cool. Atâta timp cât știi că nu riști să pici, îți place. Amețeala e cool. Poate veni chiar și cu o mică stare de fericire. Sau cel puțin așa o poți interpreta. Te și poți speria, clar. La urma urmei, totul e o alegere. Orice se întâmplă poate fi văzut ca ceva cool sau ca ceva de speriat.
Știi cum poți combate amețeala, după ce te-ai învârtit îndeajuns? Tot să te învârți. Dar în sens invers. Numai câteva secunde și ești ca nou.
Hai la mare!