Doar eu știu ce e bine. Eu singur îmi fac regulile. A consulta pe altcineva este din politețe, în cele din urmă tot varianta mea e cea bună. Dacă opiniile noastre nu coincid, e clar că varianta ta nu poate fi cea corectă. Nu e nici o problemă, te voi convinge că eu am dreptate. Și voi avea în cele din urmă, crede-mă.
Voi începe cu vorba frumoasă, poate. Apoi voi schimba tonul; vei ști că eu am dreptate doar pentru că asta spune vocea mea când încep să îți explic ce nu e bine. Dacă nici acum nu ți-ai dat seama că am dreptate, nu e nici o problemă, abia am început, așa că îți voi explica pentru o perioadă de timp de ce am dreptate, chiar cu riscul de a mă repeta. Încă nu ai înțeles? Nici o problemă: mă voi răsti, poate chiar voi țipa. Vei țipa și tu? Pot mai mult, nu-ți fă griji. Încă mai crezi că tu ai dreptate? Te voi amenința. Nu am cu ce? Te înșeli, sigur voi avea ceva. Mă ameninți mai departe, iarăși crezi că poți face ceva mai bine decât mine? Încă nu ai înțeles că te înșeli atunci când ai un punct de vedere diferit de al meu?
Crezi că ești mai deștept decât mine? În nici un caz, deja am demonstrat că eu nu pot greși. Nu ai înțeles încă? O vei face, am această convingere și nu mi-o poți clinti orice ai face sau ai spune.
Nu vezi că eu fac totul și tu nimic? Nu îți dai seama că ce faci tu mai mult mă încurcă decât să mă ajute? Dacă măcar o dată ai face lucrurile așa cum trebuie, ar fi o minune. Spui că faci și tu ceva? Nu mi se pare, iarăși le faci așa cum vrei tu și doar știi că varianta mea e cea corectă. Nu mai insista, pentru că o luăm de la început. Până ce vei înțelege cum stau lucrurile. Eu mă agit aici degeaba și tu așa mă răsplătești? Să revenim: fă așa cum am spus, ca să terminăm mai repede sau lasă-mă să termin singur. E mai bine așa, acum e deja prea târziu să mă mai ajuți. Am obosit, a trebuit să fac totul singur și de data asta.
Acum voi merge la culcare. A fost o zi grea, și asta doar pentru mine. Bineînțeles că doar pentru mine, sunt singurul care a muncit ceva. Și sunt singurul care mă voi trezi dimineață devreme. Sunt singurul care poate face ceva așa cum trebuie, mă și întreb cum ai existat până acum. Cum ai putut exista.
Modul tău de-a face lucrurile și regulile după care trăiești sunt greșite. Nimeni nu face așa, trebuie să mă crezi. Mai interesează-te și vei vedea că toată lumea știe că lucrurile sunt exact așa cum spun eu. Dacă nu mă crezi, îți voi explica și mă vei crede.
Simți că nu am dreptate? Citește de la început, dar de data asta tu vei spune aceste lucruri cuiva, sigur există o persoană… și dacă nu e așa, o luăm de la capăt…
Discover more from locul gândurilor mele
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
