– Cine ești tu?
– Sunt tu. Sau eu. Sau noi.
– Și ce dorești acum?
– Liniște. Și sănătate.
– Dar asta îți doreai și ultima dată când am vorbit.
– Da.
– Și? S-a schimbat ceva?
– Da. Am avut liniște. Și sănătatea mult mai bună.
– Și acum?
– Acum îmi revin. Liniștea s-a dus și sănătatea se duce și revine; oscilează.
– Unde s-a dus liniștea?
– A dispărut. Nu știu când. Nu îmi dau seama dacă deodată sau pas cu pas și eu doar am realizat că îmi lipsește.
– De unde venise liniștea?
– Din mine. Împreună cu fericirea.
Discover more from locul gândurilor mele
Subscribe to get the latest posts sent to your email.