Viața e muzică

Viața e muzică.
Viața e teatru.
Viața e film.

Totuși, astăzi viața e muzică. Azi e Beatles, e Eagles, Pink Floyd și la fel de mult e BZN sau Metallica. De fapt asta e doar partea sonoră care face ca viața să fie muzică. Nu e Beatles, Eagles, Pink Floys sau orice altceva, ci pur și simplu e muzică.

Viața e muzica pe care o vezi în fiecare zâmbet, muzica pe care o auzi la fiecare adiere de vânt, e muzica ce rămâne în fiecare pahar de apă după ce s-a golit. Viața e muzica de te face să adormi cu zâmbetul pe buze în așa fel încât dimineața afli că nu e plecat, e tot acolo.

Viața e muzica din orice răsărit de soare care te umple de energie, e muzica de te face să pleci din cinematograf la jumătatea filmului, e și muzica din cauza căreia zâmbești când plouă și nu ai umbrela la tine.

Când viața nu mai e muzică, de fapt nu mai e viață. Trăiești, dar nu mai ai viață. Totuși, nu voi aborda subiectul ăsta din simplul motiv că acum viața e muzică.

Nu am destule cuvinte prin care să pot explica faptul că viața e muzică, trebuie să o înțelegi singur și o vei înțelege dacă și viața ta e muzică. Sau cel puțin dacă începe să cânte muzica și pentru tine.

Dacă ți se pare că nu are sens ce am scris (e posibil), e pentru că nu ascultăm amândoi aceeași muzică.

Voi auziți muzica? O simțiți? Dacă nu, mare păcat…