Am fost dintotdeauna fascinat de viteza cu care iese mucul din nară. Nu am măsurat în nici un fel, încă. Probabil că la un moment dat se va întâmpla, dar ora la care mă izbește o astfel de curiozitate nu e niciodată una propice pentru acest lucru.
Totuși, se dau mai mulți factori: o chiuvetă de baie, făcută dintr-un material de care nu ar trebui să se prindă mare lucru, pentru a fi ușor de curățat și un muc mic și scârbos, poate chiar puțin gelatinos. Așa, și o nară mică, prin care iese totul.
Rezultatul așteptat nu e mai niciodată ăla care vine: dacă te aștepți să sufli mucii pe nas, apoi să dai cu puțină apă și să dispară totul, te înșeli. În realitate vei da cu apă și vei constata că cel puțin jumătate încă este în chiuvetă. Și nu doar că trebuie să dai cu degetele sau altceva. Nu! Trebuie să dai cu unghiile și apoi cu apă, de parcă mucii ăia ar avea ventuze, mâini și picioare și le folosesc pe toate pentru a se ține de chiuvetă, care e dotată cu niște bare speciale pe care noi nu le putem vedea.
Așa că revin cu întrebarea: cu ce viteză ajung pe chiuvetă, dacă într-o fracțiune de secundă se lipesc atât de bine? Am căutat și pe google și tot ce am găsit e viteza strănutului, care e de 16km/h. Cert e că după strănut merge să dai pur și simplu cu apă și cel puțin să nu se mai vadă…
Discover more from locul gândurilor mele
Subscribe to get the latest posts sent to your email.