O vrăbiuță zbura deasupra lacului și se uita la valurile făcute de vânt, când văzu deodată o broscuță agitată și se întrebă: „oare se îneacă sau face sporturi periculoase?”. Se apropie să se convingă, când pisicuța care zbura pe lângă ea o strigă spunându-i: „hei, nu coborî acolo, sunt valuri mari și or să te înghită! Broscuța știe ce face: sare de pe val pe val până ce ajunge la mal”.
Ca să se convingă, au zburat împreună pe deasupra lacului până ce au văzut că broscuța a ajuns la mal și era foarte bucuroasă. S-a urcat cu voioșie într-un copac înalt și le-a strigat pe pisicuță și pe vrăbiuță să vină și ele acolo. După ce au venit, le-a întrebat: „eeeiiiii? cum vi s-a părut? m-am descurcat bine?”. La care vrăbiuța a răspuns: „am crezut că te vei îneca! Era să vin după tine și mă puteam îneca și eu. Noroc de pisicuță că zbura în apropierea mea și mi-a spus că tu te joci!”.
Apoi s-au împăcat și au stat în copac până ce s-a făcut seara. Și-au spus noapte bună și a plecat fiecare în treaba ei: vrăbiuța în căsuța din acoperișul casei, pisicuța în cuibul de pe stâlp și broscuța sub frunza de la colțul gardului rotund.
A doua zi au schimbat rolurile: pisica a sărit de pe un val pe altul, broscuța zbura pe deasupra și pisicuța zicea „ce mușchii mei? Sau ai tăi? Sau ai lui Ionuț?”.
Și totuși ce treabă are asta cu revelionul?
Discover more from locul gândurilor mele
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
